Obișnuința de a frâna doar când vezi un autoutilitar cu radar pe banda de urgență sau un indicator de avertizare pe DN1 funcționează încă pe multe tronsoane din România, dar pe direcția spre Bulgaria regulile s-au schimbat deja: acolo camerele de taxare pot calcula viteza medie pe o porțiune întreagă, nu doar instantaneul din fața lentilei. Pentru șoferii care trec granița spre Ruse, spre autostrăzile spre Sofia sau spre litoralul bulgar, diferența se simte imediat; iar în țară, sistemul național e-Sigur, coordonat de CNAIR, pregătește același tip de logică pe rețeaua națională de drumuri și autostrăzi.
Ce înregistrează e-Sigur astăzi în România
Din martie 2025, e-Sigur funcționează la nivel național ca platformă de monitorizare a traficului pe drumurile administrate de CNAIR. Camerele existente transmit imagini către un centru unde un polițist rutier verifică abaterile înainte de sancțiune; nu este vorba despre o amendă complet automată, fără control uman, în modelul descris public de instituție. În primele șase luni de operare, sistemul a semnalat peste 15.500 de posibile depășiri de viteză, iar Poliția Rutieră a aplicat sute de mii de amenzi și zeci de mii de suspendări de permis pentru viteză — cifre care arată că disciplina de viteză rămâne una dintre cele mai urmărite abateri, nu doar o amenințare teoretică.
Pe lângă viteză, documentația publică a proiectului extins menționează și verificări legate de rovinietă și recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare. Dacă pleci spre autostradă fără vignetă valabilă, riști amendă indiferent că știai sau nu de cameră; în CarDiary poți confirma rapid statusul rovinietei cu verificarea de vignetă, ca să nu lași o taxă neachitată să apară pe un proces-verbal trimis acasă.
Viteza medie în Bulgaria: ce se întâmplă după podul de la Giurgiu
De la 7 septembrie 2025, Administrația Națională a Taxelor Rutiere din Bulgaria a activat controlul vitezei medii pe tronsoane delimitate de două camere: timpul dintre treceri se compară cu distanța, iar dacă media depășește limita legală, încălcarea intră în fluxul de sancțiuni. Lista tronsoanelor certificate era publicată pe site-ul instituției (bgtoll.bg), cu hărți și capete de secțiune; la start erau câteva zeci de porțiuni, cu plan declarativ de extindere spre aproximativ 1.200 km. Primele ore de funcționare au adus sute de abateri pe autostrăzi, inclusiv viteze medii extreme raportate de poliția bulgară — semnal că secțiunea nu iartă „accelerația după radar”.
Pentru un șofer din România, lecția practică este simplă: pe A1 bulgară, pe Trakia, pe Struma sau pe tangente, cruise control-ul setat la limită (sau puțin sub) bate frâna de mână în ultimii kilometri înainte de cameră. Limita afișată pe indicatoare rămâne legea; sistemul nu ține cont că ai condus legal înainte de intrarea în secțiune dacă media pe tronson depășește pragul.
Proiectul CNAIR: 400 de camere și calcul de viteză medie
În toamna lui 2025, CNAIR anunța montarea a 400 de camere video cu radar omologat, integrate în e-Sigur, capabile să măsoare atât viteza instantanee, cât și viteza medie între puncte pereche — model similar celui bulgar, explicat public inclusiv pentru DN1, unde se vorbea despre zeci de puncte de supraveghere. Bugetul estimat era de 79 de milioane lei fără TVA. Proiectul a intrat într-o perioadă de incertitudine financiară când licitația nu putea porni fără sursă clară; purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, explica atunci că, după experiența altor achiziții, între lansarea procedurii și funcționarea efectivă pot trece și 18 luni.
La sfârșitul lui 2025, CNAIR transmitea documentația către ANAP pentru achiziția sistemului, cu finanțare din Programul Transport 2021–2027 și o durată de implementare estimată la 22 de luni. Tradus pentru șoferul care citește în septembrie 2026: licitația și instalarea pot fi în desfășurare, dar multe tronsoane încă se bazează pe radarele mobile ale Poliției Rutiere (peste o mie de aparate în parcul național, conform datelor citate în presă) și pe camerele deja montate pe autostrăzile recente, care trebuie doar conectate complet la e-Sigur. România nu are, la acest moment, același acoperis național cu viteză medie pe care Bulgaria l-a pornit deja — deși direcția politicii este clară.
Cum ajunge sancțiunea acasă și ce nu mai merge
Fluxul descris pentru noile camere CNAIR prevede înregistrarea vehiculului la două capete de secțiune, calculul timpului parcurs și compararea cu limita legală pentru categoria de drum. Dacă ai parcurs distanța prea repede, abaterea intră în sistem; după verificarea de către poliist, procesul-verbal poate fi trimis prin poștă la adresa titularului din Registrul național. Nu contează că ai frânat sub limită exact în dreptul camerei — contează media pe segment.
În România, sancțiunile de viteză cad sub regimul Codului rutier și al legislației contravenționale; cuantumele și punctele de penalizare se actualizează prin acte normative, iar depășirile mari pot duce la suspendarea permisului, nu doar la amendă. Pe autostrăzile noi, limita de 130 km/h pentru autoturisme rămâne reperul cel mai des discutat; pe DN-uri, limitele mai joase amplifică riscul unei medii peste prag chiar și cu un stil de condus „agresiv moderat”.
Pregătire înainte de drum lung: România, apoi Bulgaria
Verifică rovinieta pe categoria corectă și valabilitatea ITP-ului înainte de plecare; e-Sigur și controalele clasice le pot verifica la distanță. Setează cruise control sau limitează viteza manual pe secțiunile marcate pe hărțile CNAIR sau pe portalurile vecinilor când traversezi granița. Păstrează o marjă sub limită pe tronsoane lungi, mai ales noaptea sau cu trafic fluid, când tentația de a „recupera timpul” e mare. Dacă circuli des pe același coridor — București–Giurgiu–Ruse, spre Varna sau spre Grecia prin Bulgaria — notează-ți tronsoanele unde ai văzut indicatoare de secțiune; listele se extind, iar harta de pe site-ul taxelor rutiere bulgare se actualizează când un segment trece metrologia.
În România, până la generalizarea vitezei medii pe sute de kilometri, combinația dintre e-Sigur, radare mobile și camerele de pe autostrăzile recent construite înseamnă totuși mai puțin spațiu „liber” între radare decât acum câțiva ani. Fie că vorbim de DN1 spre Brașov, de A2 spre litoral sau de tranzitul spre Bulgaria, obiectivul autorităților — CNAIR pentru infrastructură, Poliția Rutieră pentru sancțiuni — este același: să nu mai fie suficient să încetinești doar în punctul vizibil al camerei.